Site de cultura

“Voi de unde sunteti?’

Sper sa nu fie redundanta (in raport cu tot continutul sau anterior) precizarea ca si blog-ul meu este un site de cultura…

http://www.youtube.com/watch?v=Cons-XqvWrM

http://www.youtube.com/watch?v=_zFcGBxWM_U

Jurnalismul sub jandarmism

“Atmosfera în jurul orei 23:00 se calmase. La un moment dat înspre Spring Time s-au auzit petarde şi zgomot de pietre. La fel cum am făcut toată ziua am plecat în urma jandarmilor pe trotuar pentru a observa evenimentul. Jandarmii s-au masat în coloană, iar după ce au împrăştiat mulţimea s-a auzit un ordin: “Luaţi-i pe toţi!”. Au venit din nouă părţi şi ne-au prins la mijloc, în dreptul Facultăţiiii de Istorie. Automat am scos legitimaţia de presă şi am ţinut-o la vedere. “La pământ! La pământ”. O mînă m-a luat de ceafă şi m-a trântit la pământ. Ţineam încă legitimaţia în aer.

Câteva secunde de linişte. În primă instanţă am crezut că m-au lăsat în pace. Am ridicat puţin capul, iar atunci am văzut. Trei jandarmi se îndreptau spre mine. Am început să strig “Nu daţi, sunt jurnalist!”. Şi atunci a început. Toţi cei trei jandarmi au început să mă lovească cu bestialitate. Bastoane, pumni, ghete grele de jandarmi. Dădeau peste tot, în special la picioare. Adrenalina nu mă lăsa să simt chiar fiecare lovitură, dar bocancul care mi-a fost pus pe faţă l-am simţit din plin. Jandarmul apăsa şi acţiona ca şi cum ar strivi o ţigară aflată pe jos. O ală lovitură a venit peste spate. Ploua cu lovituri de bastoane.

“Ridică-te!” îmi spunea un jandarm, în timp ce încă dădea cu bastonul în mine. Am încercat să îi spun că mă doare piciorul, nu mă pot ridica “aaa, protestezi” şi s-a năpustit din nou asupra mea co o altă serie de lovituri. Mi-a prins o mână la spate, iar un al doilea i s-a alăturat. Legitimaţia de presă o pierdusem. Mâna mă durea îngrozitor. “Numai puţin vă rog să slăbiţi mâna”, moment în care a început să tragă şi mai tare. Din faţă o echipă a Antena 3 mă filma iar reporteriţa striga “Lasaţi-l, e jurnalist”. Jandarmul trăgea şi mai tare de mână.

Am fost aruncat în spatele dubei de jandarmi. Eram opt în momentul respectiv. “Ce mă, aruncaţi cu pietre?” şi a început din nou. Bastoane, pumni şi ghete grele de jandarmi. Dădeau în noi ca într-o grămadă de carne. Timp de 20 de minute ne-au lovit aproape în continuu. Piciorul stâng deja îmi amorţise de la atâtea lovituri. Încercam încă să strig să nu mai dea. Când auzeau că sunt jurnalist, dădeau şi mai tare. Dădeau cu ură. Era o ură sinceră. La un moment dat un jandarm a strigat “Ia de aici! Ai strigat contra lui Băsescu ahh? Ia de aici! Mai strigi mă contra lui Băsescu?”.

Duba a pornit în sfârşit. Eram 16 oameni deja. La un moment dat au făcut o mutare care la momenul respectiv a părut una criminală. În duba de jandarmi sunt trei banchete, două pe lateral şi una pe mijloc. Ne-au spus să ne ridicăm şi să ne punem în mijloc. Am crezut că acolo ne vor da lovitura finală. Nu au făcut asta. Stăteau pe margine şi din când în când mai dădeau câteva lovituri.

Din dubă am coborât în pumni şi în picioare, iar apoi a urmat percheziţia. Unul dintre ei, în timp ce mă controla îmi scosese portofelul pe jumătate din buzunar, dar am pus mâna repede şi l-am băgat la loc. “Mâinile la ceafă!”. În timp ce mă urca sus în secţie un jandarm mă ţinea de ceafă. “Ce mă, acolo e ceafa ta? Mâinile la ceafă!”. “Nu pot să ţin mâinile la ceafă, că de acolo mă ţineţi dumneavoastră”". “Ce mă, comentezi?”. Şi a început să îmi care bastoane în coaste şi şuturi în fund. Am trecut pe lângă alţi jandarmi, iar cel care mă ţinea m-a împins direct în colegul lui. “Te împingi, ahhh?” şi mi-a ars o talpă peste spate.

În secţie lucrurile au decurs mai bine. Am avut tupeul să întreb dacă pot suna un avocat, moment în care unul s-a repezit să îmi dea una, dar în schimb mi-a spus să pun telefonul pe masă şi să îl închid. La declaraţie eu spunem ceva, poliţistul scria exact pe dos. Eu eram plin de vânătăi, mă durea capul îngrozitor, iar el îmi tot arăta o zgâritetură micuţă pe care o avea pe mână. Mi-a dat 200 de lei amendă, deşi dacă nu semnam amenda îmi dădea 1000 de lei.

Ne-au luat amprente, ne-au pozat frumos din faţă şi din profil şi ne-au trimis acasă.”

Preluare dcnews.ro

Codul penal al Romaniei prevede:

“Tortura – Art. 267¹. – Fapta prin care se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, indeosebi cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare ar fi ea, atunci cand o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un agent al autoritatii publice sau de orice alta persoana care actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtamantul expres sau tacit al unor asemenea persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

    Daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut vreuna din urmarile aratate in art. 181 sau 182, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.”